Școala Gimnazială Zăvoi are urmatoarele structuri arondate, cu 290 de preșcolari și elevi, de pe teritoriul comunei Zăvoi, din satele aparținătoare: Măgura, Măru si Voislova.

Școala Gimnazială Zăvoi deține două microbuze școlare cu care transportă elevii de pe raza comunei la cele două școli gimnaziale, de la Zăvoi și Măru.

Istoricul școlii gimnaziale Zăvoi

În anii 1923 – 1924 ia ființă Școala Elementară din comuna Zăvoi, funcționând cu clasele I – IV până în anul 1928. În anul 1926 școala funcționează cu clasele I – VI pentru o scurtă perioadă de timp, învățământul gimnazial de șapte clase îl regăsim din 1938 – 1943, urmând apoi o revenire la învățământul primar, în perioada 1943 – 1962.
Din 1962 și până în prezent învățământul gimnazial a suferit diferite modificări în funcție de perioada istorică traversată.
În acest moment Școala Gimnazială Zăvoi are personalitate juridică și cuprinde 4 structuri arondate, cu 310 de preșcolari și elevi, de pe teritoriul comunei Zăvoi, din satele aparținătoare:  Măgura, Măru,  Voislova.

Istoricul școlii gimnaziale Măru

În Banat, ca în majoritatea teritoriilor locuite de români, începutul educației s-a făcut în tinda bisericilor, Biserica fiind pentru o lungă perioadă de timp singura instituție care iradia învățătura pentru luminarea poporului dreptcredincios.

Mai apoi vor apare primele mănăstiri bănățene: Mesici – 1225, Hodoș – 1233, apoi Cubin, Orșova, Rahonța, Mănăștur etc.; ele reprezentând cele mai înalte instituții culturale ale vremii, trebuincioase viitorilor cnezi și clerici pentru învățarea scrisului și cititului. Tot acum datorită hegemoniei maghiare vor apărea și mănăstiri catolice, care de obicei aveau pe lângă ele câte o școala latină. Dupa ocupația turcească (1552-1718) vor funcționa, în diferite orașe din Banat, școli turcești: medrese și mekbet.

În ceea ce privește școala din Măru, primele informații datează din secolul al XVIII-lea, imediat după militarizarea unei părți din Banat, la granița cu Țara Românească, zonă din care a făcut parte și comuna Măru. Astfel, între anii 1769 – 1773 a luat ființă un batalion de grăniceri românesc cu sediu la Jupalnic care avea 4 companii, Măru făcând parte din compania Ohaba-Bistra.

Se pare însă că existau școli în această parte a Banatului și înainte de militarizare, și care probabil erau susținute de comunitățile sătești. Acest lucru se vede și din repetatele dispoziții ale autorităților austriece, ca cei ce vor să urmeze cariera militară din graniță, sa nu mai piardă timpul cu învățătura în școlile romano-ilirice, ci să vină direct la școlile latino-germane, recunoscându-se astfel existența școlilor românești încă dinaintea organizării graniței… (Citește textul complet AICI >> )